O zi din viața unui toddler 2.0

*Articolul acesta este dedicat surorii mele.

**Gândurile ei sunt exprimate datorită felului cum reacționează și cum se comportă acasă.

”Mai nou îmi place înghețata foarte mult. Dar acum că sunt răcită, nu mai pot să mănânc înghețată. Eh, dacă ar fi după mine aș mânca în orice fel și în orice loc. Nimeni nu mă înțelege, nici Bubu pe care îmi vine să o „rup bucăți câteodată„. Lucrul acesta l-am auzit la televizor.

Mami și Bubu au foarte multe bijuterii cu care m-aș putea juca. Problema este că niciuna nu mă lasă să umblu cu bijuteriile. Dar mi-am folosit puterea de ninja și am reușit să ajung la cutia mamei cu bijuterii. Spre dezamăgirea mea, erau numai chestii…plictisitoare.

Mie îmi plac doar bijuteriile care sunt sclipitoare. Pentru că nu toate bijuteriile strălucesc din colecția mamei, m-am hotărât să fac un mix și să le combin pe toate cu îmbrăcămintea mea. M-am uitat în oglindă și nu arată rău deloc, chiar interesantă combinația! Dar când m-a văzut Bubu, a incept să râdă în hohote cu lacrimi.

Eram confuză, de ce râde?

După câteva hohote și sughițuri de râs, într-un final mi-a spus:

-Bubu arăți ca un brad de Crăciun! Vine si Moș Crăciun?

Moș Crăciun vine si vara?

Trecând peste aceasta întâmplare, m-am apucat de făcut ordine in coșul cu jucării. Se pare că am o colecție mai mare decât a lui mami si a lui Bubu la un loc.

Am început să scot tone de jucării și am ajuns la fundul coșului, cu tot cu mine. O chestie pe care nu am luat-o în calcul este că lipsa de jucării a contrabalansat coșul și …s-a rostogolit deasupra mea.

M-a văzut cineva? Ajutooooooooooor! Mami?Bubu?

S-au auzit niște râsete interminabile. De ce râd de mine de fiecare dată? Ce? Lor nu li s-a întâmplat niciodată să cadă cu tot cu cos?

Burtica lui Bubu este tare drăguță. Este mai bună decât perna. Pentru că mai  nou acolo dorm cel mai bine, mai ales dacă mă mângâie și pe cap.

Mulțumesc, Bubu!

Și acum la nani, dar de data asta vreau să dorm, pentru că ochișorii mei vor să se închidă.

Somn ușor, șapte purici pe-un picior!”


Dacă ți-a plăcut articolul, te invit să explorezi și celelalte povești din această categorie.

Îți dorești să fii mereu la curent cu noutățile de pe blog? Poți să mă urmărești pe Facebook și Instagram, unde răspund prompt la mesaje.

Publicat de Norina Drujescu

Stau foarte prost la autocaracterizare dar întotdeauna am zis despre mine că sunt un digital creator wanna be. Vorbesc mult, scriu puțin și citesc când apuc. Mai mult de un deceniu de când scriu și îmi perfecționez stilul dar tot nu m-am plictisit. Is this true love? Crizele mele existențiale seamănă cu melodiile lui Taylor Swift iar interviurile mele găsesc hidden gems în marea de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *