Ce este un shared house

Cum am promis în articolul anterior, o să relatez mai în detaliu termenul de „shared house”.

Când am ajuns în UK, primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne căutăm un loc (decent!) în care să stăm. Menționez decent pentru că proprietarii profită de navitatea celor noi veniți în bătrâna țară.

Bon, am dat avansul pentru două săptămâni și am intrat în noua casă. Pe o străduța înghesuită la numărul 149, se află noua locuință.

bf2c9ff4c86bc30f12fd03e16a77059a1b2757dc_645_430
sursă:

Casa dispune de 4 camere, un living, două băi și o grădină. Calitatea lasă de dorit. Frigul se resimte de la primul pas iar mirosul de acru și umed se resimte deși geamurile sunt deschise. Podeaua este din lemn dar veche și zgâriată. Baia mare dispune de duș și cadă dar nu este calorifer iar pe jos este igrasie pe un linoleum vechi de când lumea.

Bucătăria dispune de niște piese de mobilier pline de grăsime și praf și de niște gresie care pare mult mai murdară de fiecare dată când este curățată. Ăsta da loc să gătești,huh?

Livingul se compune dintr-un frigider, o masă, niște scaune șubrede și d:ouă canapele ce miros a pipi. Iar podeaua are o culoare ciudată de nuanța muștarului fiert și pus într-un ou stricat. Loc bun de stat și de savurat mâncarea.. you bet not!
La etaj sunt 3 camere și o baie mică cu wc și chiuvetă. Când dai drumul la apă zici că vine dintr-un izvor subteran.

Camera noastră este mare și cu deschidere la grădină ( nu că priveliștea ar fi fabuloasă!). Un pat, două dulapuri ( pe al doilea l-am împrumutat de la altă cameră când nu erau acasă) și o debara. Cum spune Adi, prietenul meu, „important este că suntem împreună și ne vom clădi propria noastră viziune”.

Deci dacă am trecut peste partea prezentării acum putem prezenta locatarii (în afară de mine/Adi și unchiul/mătușa mea).

  1. Vecina de la parter– genul ăla de femeie frustrată la aproape 50 de ani, care a trecut prin viață, fandosită de București . Își cumpără lucruri scumpe, nu îi place să gătească și nu îi place ca cineva să gătească foarte mult în bucătărie ca să nu îi intre miros în cameră.

      2. Basarabeanul sadea– genul ăla de bărbat, fără soție care a lucrat în construcții și                      căruia îi place să exagereze în poveștile lui despre armată. De asemenea nu îi place să            facă curățenie și să își spele chiar hainele de pe el.

3. Basarabeanul „Starboy”– aka băiatul fotbalist de 18 ani fără educație care se crede buricul Pământului. Nu știe să gătească, să acorde respect sau să curețe după el. Crede că tot i se cuvine.

Și asta e o parte din aventura încă în derulare. După 3 luni, ne-am mutat în alt shared house, într-un cartier frumos și cu speranța unor vecini mai ok.. Dar..

Povestea rămâne pentru articolul următor. 🙂


Dacă ți-a plăcut articolul, te invit să explorezi și celelalte povești din această categorie.

Îți dorești să fii mereu la curent cu noutățile de pe blog? Poți să mă urmărești pe Facebook și Instagram, unde răspund prompt la mesaje.

Views: 35

Publicat de Norina Drujescu

Stau foarte prost la autocaracterizare dar întotdeauna am zis despre mine că sunt un digital creator wanna be. Vorbesc mult, scriu puțin și citesc când apuc. Mai mult de un deceniu de când scriu și îmi perfecționez stilul dar tot nu m-am plictisit. Is this true love? Crizele mele existențiale seamănă cu melodiile lui Taylor Swift iar interviurile mele găsesc hidden gems în marea de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *