Povești cu final (ne)fericit

Ieri, o fostă colegă mi-a trimis invitația la nunta ei. După opt ani plini de dragoste, s-au hotărât ca în sfârșit sa spargă gheața și să formeze o familie.

S-au întâlnit în liceu, au avut o relație cu suișuri și coborâșuri, ea visând să fie jurnalist și el polițist. Împotriva tuturor prejudecăților, ei au continuat să lupte pentru ce au clădit.

Am întrebat-o cum se simte ca și femeie aproape măritată:” încă mai am fluturi în stomac”.

M-am bucurat ca un copil pentru ei și pentru sentimentul ăsta pe care ți-l poate inspira o relație frumoasă.

Întotdeauna mi s-a părut amuzant și tragic ca oamenii cred ca on the other side the place is more greener. Normal ca va fi la început dar apoi tot ajungi să te obișnuiești cu omul ăla. Să pornești la un drum nou și să construiești ceva alături de el. Deci unde ajungi? Yep, în același loc.

Dar mai sunt și oamenii cărora le este frică de dezamăgire. Pentru că ne complacem în situațiile în care suntem și ne intrigă tot ce este nou.

Omul este atât de naiv și atât de firav în același timp, o suma de contradicții.


Dacă ți-a plăcut articolul, te invit să explorezi și celelalte povești din această categorie.

Îți dorești să fii mereu la curent cu noutățile de pe blog? Poți să mă urmărești pe Facebook și Instagram, unde răspund prompt la mesaje.

Publicat de Norina Drujescu

Stau foarte prost la autocaracterizare dar întotdeauna am zis despre mine că sunt un digital creator wanna be. Vorbesc mult, scriu puțin și citesc când apuc. Un deceniu de când scriu și îmi perfecționez stilul dar tot nu m-am plictisit. Is this true love? Crizele mele existențiale seamănă cu melodiile lui Taylor Swift iar interviurile mele găsesc hidden gems în marea de oameni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.